Cel mic este un om în miniatură, însă prezintă conformație diferită de cea a adulților, lucru care produce îngrijorare celor mai multe mămici. Nasul înfundat nu este un motiv de panică.

Ce înseamnă, mai exact, un nas înfundat?

Încă din primele zile de viață, auzim sunete specifice nasului înfundat. Acest lucru nu înseamnă, în mod automat, o răceală. Nările bebelușului sunt foarte mici și înguste. Acest lucru permite accesul aerului pentru respirație, dar nu suficient cât să țină mucoasa nazală uscată. Astfel, se produc mucozitățile.

Un nas desfundat înseamnă respirație corectă, alimentare corectă și somn (mult așteptatul moment de liniște 🙂 ). Neînsoțit de febră sau tuse, nasul înfundat este un proces normal, fiziologic, nu patologic.

Cum utilizăm o pompiță nazală?

Primul pas se face prin utilizarea unui ser fiziologic sau a unui spray cu soluție salină pentru a „subția” mucozitățile. Serul fiziologic are efect antimicrobian fără a fi antibiotic. Este important de știut faptul că antibioticul poate distruge flora nazală.

Pasul al doilea presupune utilizarea pompiței astfel:

1. Comprimați pompița și așezați cu grijă vârful acesteia pe nară. Atenție! Nu introduceți adânc vârful pompiței în nară pentru a nu provoca răni.
2. Apăsați nara opusă cu un deget pentru a crea presiunea necesară aspirației în nara vizată.
3. Decomprimați ușor pompița pentru a extrage mucozitățile.
4. Folosiți picături pentru a menține nasul desfundat (recomandare pentru copiii de peste 7 luni).
5. După utilizare, detașați vârful și curățiți pompița cu apă caldă. Este necesară curățarea acesteia după fiecare utilizare.

Nu este recomandată sterilizarea pompiței într-un sterilizator cu aburi.

Indiferent de anotimp, este necesar să ieșim cu copilul la aer. Un nas curat și fără mucozități asigură o respirație corectă, copilul nu va respira pe gură și nu va inhala aer rece.

Sfaturi extra:

• Cea mai potrivită pentru bebeluși este o pompiță nazală cu pară de cauciuc.
• Nu vă îngrijorați dacă cel mic înghite mucozități pentru că acestea sunt lipsite de microbi (înghițirea este un lucru inevitabil).
• Nu utilizați bețișoare sau alte „unelte” în încercarea de a elimina secrețiile nazale ale bebelușului. Nările celor mici sunt mai sensibile decât ale adulților, existând un risc mai mare de a provoca răni.
• Nu este necesară aspirația totală a mucozităților, ci suficient cât să nu împiedice alimentarea corectă, respirația și somnul.
• Nu aspirați foarte des pentru a nu cauza traume.
• Nu ezitați să apelați la un specialist ORL în cazul în care micuțul nu doarme, nu mănâncă sau are mâncărimi în zona nasului. Medicul este singurul capabil să realizeze o aspirație în profunzime.